Din capul evenimentului, trebuie sa va spun ca nu voi elogia cu totul cele vazute si traite, doar pentru ca o manifestare consta in marimea bufetului. Bufetul a fost ok, odata ce pentru asta ai venit.
Eu unul am fost pentru a cunoaste oameni ce-mpartasesc aceeasi pasiune dincolo de orgolii, pentru prezentari si schimb de idei, pentru a-mi zgandari putin neuronii cu lucruri noi si a-mi testa toleranta la alterantive, masurandu-mi orgoliul in confruntarea cu ceea ce ceilalti cred ca e bun. Neavand aroganta solutiei supreme, am putut diferentia pasiunea din ochii prezentatorilor si a liber vorbitorilor (din pauzele dintre prezentari) de adevaratele valori a ce se impuneau.
Vorbesc de aroganta intrucat am simtit uneori depasindu-se limita prezentarii unei solutii spre impunerea ei in mod tiranic - si nu fac referire aici la prezentatorii aflati in campul luptei, ci de persoanele care confirma intotdeauna binecunoscuta spusa americana “Everyone’s a critic!”. Bineinteles ca e usor sa afirmi cu aroganta ca ceea ce folosesti tu este mai bun decat ceea ce se prezinta, avand in spate doar propria-ti experienta si limitarea data de lipsa perspectivelor pe termen lung pe care o noua tehnologie le defineste.
Din discutii, unora li s-a parut plictisitor - este parerea lor si merita respect cuvenit oricarei pareri - dar trebuie sa va spun ca pe aceeasi oameni nu i-am vazut rupandu-si gatul dupa discutii adanci despre ceea ce cred ei, ci doar spunand “ceea ce folosesc eu este cel mai bun!”.
Dintre prezentari, imi pare ca s-a remarcat in mod deosebit cea a lui Cornel - poate din pricina emotiilor lui, sau poate pentru ca pregatirea lui depaseste orice asteptari. Problemele au fost puse corect, discursul logic cursiv iar “intaratarea” audientei maxima (sa stii Cornel ca voi adopta LCDS!). Intrebarile pe care le-a primit Cornel, au demonstrat puterea subiectului prezentat, confirmate dupa prezentare de discutiile pe care el a continuat sa le poarte pe marginea solutiei LiveCycle.
“Sunt fan remoting!” a spus el la un moment dat, facandu-ma sa incuviintez aceasta pasiune a lui - diferenta o face puterea pe care ti-o da angrenajul a doua limbaje (unul pentru client, FLEXibil, celalalt pentru server, serviabil si puternic). Desi nu e popular, remotingul are acel ceva pe care programatorii hibrizi (in doua sau mai multe limbaje) il resimt ca fiind familiar.
Cu certitudine, anumite mecanisme precum server push (pe care-mi pare rau ca n-a apucat sa insiste mai mult) nu pot fi facute decat asa, in felul in care o poate face Java. De remarcat, pe langa existenta open source a lui BlazeDS (LiveCycle din care a fost scos pachetul de DataManagement), varianta pentru un singur procesor a lui LiveCycle (express edition) este gratuita - ma astept ca acest lucru sa impinga spre o utilizare pe scara mare in lumea dezvoltatorilor de RIA.
O alta prezentare interesanta, ca aspect si discurs, a fost cea a lui Dragos. Unii dintre participantii online la eveniment au facut comentarii rautacioase pe marginea perspectivei filosofice din care Dragos si-a inceput prezentarea. Ce nu stiu acesti oameni este ca nu poti fi arhitect, daca nu ai samanta filosofica la baza fundamentelor ce te-au determinat sa creezi. Tie, Dragos, iti recomand sa vezi Ted Talk (eveniment anual sponsorizat de BMW) daca n-ai facut-o deja, unde sunt prezentate cele mai interesante idei in aceeasi maniera in care ai facut-o tu.
“Cairngorm nu s-a-nteles prea bine” a spus Adrian Aioanei, dupa incheirea evenimentului - lucru ce m-a facut sa inteleg ca feedback-ul pe care noi, audienta, l-am dat prezentatorilor nu a fost intotdeauna la nivelul meritelor pe care le au. M-am gandit imediat la discutia pe care o avusesem intr-o pauza, cu Bogdan, studentul ce doreste sa-si faca licenta in Flex si care nu fusese convins de capacitatile lui Craingorm, framework-ul cu nume ciudat si workflow complicat.
Singura aplicatie efectiva - nu doar tehnologie sau features - a fost prezentata de Andrei Ionescu, membru al grupului nostru si al Flex{r}. A fost o demonstratie despre cat de usor se pot realiza taskuri complexe folosind Flex si PHP, putin eclipsata de faptul ca a fost ultima prezentare din cadrul evenimentului.
“Last but not least”, Cristi Ivascu ne-a suprins prin dezinvoltura si atitudinea vesela cu care a deschis seria prezentarilor. Se cunoaste intradevar ca s-a intors de curand de la 360 Flex Milan, unde a avut de asemenea o prezentare, pe care insa a terminat-o cu 20 de minute mai devreme asa cum el insusi spune.
Organizatorilor le putem transmite felicitari pentru initiativa, cu urmatoarele amendamente: ora si ziua evenimentului au facut ca noi, cei din provincie, sa ne omoram literalmente. Miercuri e chiar in mijlocul saptamanii, saptamana din care nu mai reusesti sa recuperezi nimic, incercand sa nu lipsesti la un eveniment de o asemenea importanta. Orele 17.00-23.00 sunt de asemenea ucigatoare, fara sa mai spunem ca unii dintre noi, provincialii, nu au avut posibilitatea tehnica de a se intoarce cat mai rapid acasa. Ca o sugestie, cred ca ar fi fost interesant ca participantii la Camp sa fi completat in prealabil o fisa sondaj in care sa-si declare “interesele” si cate ceva despre experienta lor, evitandu-se astfel desele intrebari din categoria “cati dintre voi…”. O alta sugestie ar fi - nu ca m-as declara nemultumit de modul de desfasurare - sa se premieze munca, activitatea : premiul pentru cea mai buna intrebare, cel mai activ orator de pauza, etc. Tombola e ok, dar nu sprijina activismul ci subliniaza sansa.
Una peste alta, Flex Camp a fost un eveniment la care ar fi meritat sa fiti prezenti daca nu ati fost, asta daca va place sa fiti pusi pe ganduri de tehnologii si va aprindeti repede intr-o discutie despre Flex.
Comentarii recente